Pe 14 noiembrie, tricolorii – sub înțeleapta îndrumare a generalului Puiu – au reușit să își ia revanșa contra Irlandei de Nord după faimoasa înfrângere din 1985 care ne-a împiedicat să mergem la Mundialul mexican. Ai noștrii au dominat tehnic și tactic cam tot meciul, dar s-au lovit de un adversar incomod, care s-a remarcat numai prin multă agresivitate – dat la picioare, coate în gură, trageri de tricou. Multe ratări din partea atacanților noștri, până când în fine, fundașul Papp, apărut la timp în careul advers la două faze, a rezolvat meciul. 2-0 și naționala va petrece Crăciunul pe locul întâi în grupă (și foarte probabil va rămâne acolo pâna la sfârșitul calificărilor). În aceeași grupă, Grecia și-a luat la revedere de la calificare și în același timp de la antrenorul Ranieri, pierzând istoric acasă cu Insulele Feroe… (serios, palikares? Chiar Feroe?-nu puteați oare să jucați așa de prost cu noi toamna trecută? Vedeam și noi Brazilia…)
Patru zile mai târziu, un alt joc bun al naționalei, tot o dublă (semnată de Keseru) și tot un 2-0 acasa– de data asta în meci amical cu danezii. Keseru a jucat formidabil, cum a făcut-o foarte des anul asta, fie pentru Steaua, fie pentru națională. Acest băiat talentat și serios, crescut în campionatul francez, petrece cel mai bun an al carierei sale, marcând deja peste 30 goluri, din toate pozițiile și cu toate părțile corpului (ok, ok, nu chiar toate, e doar o vorba, așa….), și culegând laude și comparații măgulitoare inclusiv de la adversari.
Dar tot Claudiu Keseru s-a “remarcat” și în alt meci, tot cu danezii– de data asta în deplasarea Stelei la Aalborg. Cea mai proastă zi, probabil, din cel mai bun an… Claudiu a ratat 8 ocazii imense, de două ori mai multe decât întreaga echipă adversă. Și tot din toate pozițiile și cu toate părțile corpului… Nu e de criticat, totuși: băiatul s-a zbătut enorm, și nu mereu îți iese cum vrei tu….Așa că Steaua, deși a bătut cu 6-0 acasă și a dominat jocul din deplasare (dar a pierdut cu 1-0), e foarte aproape de o strălucită eliminare din Europa League, ajungând la mâna adversarilor. În aceeași zi, Astra Giurgiu a reușit prima sa victorie în grupe, contra lui Dinamo Zagreb, însă victoria a venit, așa cum e tradiția la români, tocmai când nu mai era nici o șansa de a merge mai departe.
