Circulă pe net un text intitulat „Proclamația de la Paris”, intitulat: „O Europă în care să credem”. Textul este compus de către un grup de gânditori conservatori din câteva țări europene. Dânșii expun viziunea lor despre ce ar trebui să însemne „adevărata Europă”. O Europă creștină, a națiunilor suverane, a valorilor morale, economic liberală, responsabilă social, care să își protejeze granițele. Practic, o Europă anti-progresistă, opusul a ceea ce propune clica de la Bruxelles, adică multiculturalism, secularism, imigrație forțată, plus sumedenii de drepturi fără responsabilități.
Bun. Interesant. Am citit textul cu sufletul la gură. Am fost de acord 99.99%.
Și pe urmă? Nimic.
Documentul respectiv este publicat pe o pagină de JotForm (care oferă oricui o pagină web gratuită cu un formular simplu de contact). Nu i-a costat nimic pe respectivii. Ce-i drept, au cumpărat un domeniu de pe Godaddy, cu vreo 10 dolari. Dacă mergi pe pagina de contact, autorii îți cer părerea. Atât. Nici un loc în care să donezi un ban. Nici o organizație la care să aderi. Doar atât, să îți dai părerea, completând un formular.
De ce nu ați auzit mare lucru despre această inițiativă în presa principală? S-a mai scris câte ceva, dar mai mult ca fapt divers. De ce nu au sărit progresiștii să îi atace pe acei filozofi retrograzi, naziști, X-ofobi etc, cum e obiceiul? Pentru că respectiva declarație chiar este un fapt divers. Nu reprezintă nici un pericol pentru agenda progresistă. E mai simplu să îl ignori decât să îi dai atenție. Da, este un text frumos, bine redactat, așa cum circulă mii de alte texte în cyber-space. O utopie frumos articulată. Mai utopică decât societatea deschisă care ni se prescrie de la centru.
De ce spun asta?
Pentru că între o idee magnifică, realistă, cu bun simt, bine argumentată logic și filozofic – dar fără bani cu care să fie promovată, fără strategie, fără presă favorabilă, fără politicieni care să o susțină – și o idee proastă, de o idioțenie fără margini, ridicolă și ilogică, însă promovată de o armată de ziariști, de politicieni, și mai ales, de miliardari care cotizează sume enorme pentru implementarea ei, ei bine, a doua variantă are șanse mult mai mari să triumfe. Și nu pentru că lumea ar fi proastă. Ci pentru că astăzi, pe fondul inflației de idei, numai unele ajung să se transforme în proiecte viabile. Și anume, cele ce au susținere financiară.
Proiectul pentru Europa creștină este un vis frumos, dar îi lipsesc sponsorii. Nu are dreapta europeană miliardarii ei? Ba da. Numai că sunt prea ocupați să facă bani, în loc să susțină cauze sociale utile. În plus, fiind naționaliști, nu sunt interesați de proiecte pan europene. Nu există deocamdată, un Soros de dreapta.
In schimb, miliardarii „de stânga” cotizează, își coordonează politicile și recoltează la greu. Ei provoacă evenimente, controlează guverne, schimbă opiniile gloatei.
Vreți o dovadă? Acum nici 15 ani, manifestanții de stânga se opuneau cu vehemență globalizării, văzută ca o manevră capitalistă de sărăcire a populației din Vest și de exploatare pe bani puțini a celor din Orient. În plus, cereau locuri de muncă, condiții mai bune de lucru, concedii plătite.
Mai auziți de așa ceva pe la meetingurile recente?
Nu. Aceeași activiști care înainte militau contra globalizării, astăzi cer globalizare. Marile multinaționale, văzând că nu merge să fie impusă agenda lor pe calea directă, adică prin Organizația Mondială a Comerțului, au schimbat mesajul, pentru a face pe plac gloatei. Acum globalizarea este necesară, pentru că numai așa putem salva planeta. Nimeni nu mai militează pentru locuri de muncă sau creștere economică, de parcă toate astea s-ar fi rezolvat ca prin miracol. La modă acum e să ceri drepturi și să te auto-victimizezi. Trăim într-o epoca a lamentarilor. Sunt femeie, deci sunt victimă, sunt gay, sunt trans, sunt copil, sunt musulman, sunt negru, sunt aborigen – sunt victimă. Și dacă sunt victimă, automat totul mi se cuvine. Mi se cuvin spații în ziare și televiziune, unde pot să mă plâng. Nu mai este necesar să posed competențe. Mă plâng și cineva mă bagă în seama, poate iau chiar vreo indemnizație de pe undeva. Astăzi, nimeni nu mai vrea să muncească, să facă sacrificii, să o ia de jos.
Da, miliardarii ne-au păcălit, și-au atins scopul. Pentru că au băgat banii în ONG-uri, în presă și în politică și au schimbat ideile mulțimilor. Să nu vă faceți iluzia insa că miliardarii ar fi de stânga. Dar de ce să nu te folosești de stânga pentru a controla populația mai ușor?
Sa revenim acum la acei filozofi care compun proclamații și se luptă să ridice de pe jos statuia Europei, căzută de pe soclu.
O Europă creștină ziceți? A statelor naționale? Cu 10 dolari? Dați-mi voie să fiu sceptic, proiectul e mort din start. Poate Dumnezeu să aibă altă părere, dar nu știu dacă a completat formularul….
🙂
dar si 🙁
Comments are closed.