Orlando și Corectopia

0
311

În lumea occidentală a secolului 21 este din ce în ce mai răspandită subspecia homo oxymoronus (orice asemănare cu cuvântul englezesc moron nu este intamplătoare). Unii cercetători cred că acesta reprezintă următorul pas în evoluția omului. Pană vă duceți fuguța la wikipedia să aflați cine sunt respectivii, vă spun eu – este acea categorie de cetăteni, spălati politic corect pe creier, care cred cu sfințenie, fără rezerve, dintr-o singură suflare, că putem înghesui în aceeași cuscă primitoare și inclusiva lupul flămand și mielul speriat, fără să fie nevoie ca Ciobanul să intervină cu bâta. Dacă tot nu v-ați prins la ce mă refer, homo oximoronus este activistul convins că în societatea post-modernă – să o numim Corectopia- e loc pentru toți, fără nici un pericol: cetătenii LGBT pot conviețui în armonie cu predicatorii de sharia, chiar dacă ultimii provin din culturi sau tări unde homosexualii sunt condamnați la moarte. Nu cunoaștem cu precizie cum s-a dezvoltat această subspecie, dar specialiștii observă o corelație semnificativă între apariția respectivelor idei și oarece lipsă de cultură istorică și religioasă. Alteori cauza poate fi pur și simplu un accident anatomic – ageneza lui corpus callosum. (acum vă dau voie să fugiți la dicționar).

Nu ar fi fost o tragedie dacă homo – oxymoronus s-ar fi mulțumit să vietuiască prin cartiere mărginase. Din păcate, s-a cuibărit până în cancelariile guvernamentale, și de câțiva ani încoace, ne indeamnă constant să uităm valorile care au construit societatea modernă: libertatea individuală, statul laic, familia traditională, națiunea, munca, prosperitatea, ordinea socială, și prudența în față ideologiilor totalitatare. Adepții Corectopiei ne indeamnă să imbrătisăm fără frică nou lor proiect: satul multicultural egalitarist, în care elemente provenite din curente de gândire și stiluri de viată diametral opuse vor trăi în deplină armonie, și vor constitui treptat o maioneză omogenă și izotropă, fără cocoloașe de făină. Cei care indrăznesc să pună la indoială calitatea maionezei sunt automat etichetați ca bigoți, islamofobi, homofobi, rasiști. Societatea atot-inclusiva îi exclude, bineinteles, pe sceptici.

Cu un zel neobosit, evaghelistii Corectopiei au promovat de-a valma drepturile tuturor minoritătilor posibile – sexuale, rasiale, religioase – fără să își ia un pic de timp să verifice dacă nu cumva unele din aceste drepturi se bat cap în cap.

Din păcate, ce era inevitabil s-a întâmplat. Tragedia de la Orlando trasează clar granitele Corectopiei. Nu poți amesteca în aceeași societate elemente aflate pe nivele diferite ale piramidei lui Maslow, fără să te aștepți la conflcte. Nu este rațional să speri că fundamentaliști care se cred instrumente ale dreptătii divine pe pămant să asiste zâmbind la o paradă gay. La Orlando, lupul flămand din cușcă nu a mai rezistat ispitei și a lovit prada.

Dacă adeptii Corectopiei ar fi putut fi banuiti de naivitate înainte de Orlando, iată că reacțiile leaderilor săi după eveniment demonstrează mai degrabă pură ipocrizie. Oarecum jenați că tocmai un membru al unei minorităti protejate, fiu de emigrant islamic, s-a trezit să ucidă 50 de membri ai altei minorităti protejate, oxy-moronii corecți politic au găsit un vinovat circumstanțial: E din cauza armelor! Nici Obama, nici Hilary nu au avut curajul să condamne explicit “islamismul radical”, preferând să umble cu mănusi, bălmăjind o explicație incoerentă despre o presupusă ură domestică și indemnand, halucinant, la dragoste și armonie. Această politică a struțului a enervat însă la culme tocmai comunitatea lezată LGBT, care își pune acum (după părerea mea, cam târziu), întrebarea dacă nu cumva “dragostea” primită din partea democraților nu este atât sinceră cât interesată politic.

Cât despre Corectopia, ea se dovedește a fi încă o cale pavată cu bune intenții, care duce, ca și celelalte înaintea ei, tot la dracul. Rămâne să sperăm că natura, de obicei incorectă politic, să ne dea o mână de ajutor la eliminarea ei înainte de a fi prea târziu.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedent  O duminică de vară
Articolul următorEuro pentru nuli
Blogovici
Initiatorul proiectului este vechi colaborator al revistei Pagini Românești din Montreal, fost candidat în alegerile federale canadiene, individ cu o formație stiintifică, antreprenor și mai ales, un om visător, cu idei preconcepute și multe defecte. Da, ați ghicit. Eu eram.