Este simplu să crezi că lumea a fost mereu așa cum ai cunoscut-o tu. Țin minte ce mirat a fost băiatul meu când a aflat că eu nu am avut parte de internet în copilărie. La rândul meu am fost uimit să aflu că tatăl meu nu a avut televizor in copilarie, iar bunicii nici electricitate nici apă curentă.
Dar progresul nu se reflecta numai în domeniul tehnic. Nici nu ne dăm seama cât de mult a format gandirea iudeo – creștină lumea occidentală de astăzi. Păcat că generațiile tinere din Occident cred că progresul vine numai de la Marx încoace și caută să o înlocuiască cu relativismul moral („toate religiile și culturile sunt la fel”).
Un fapt ce ni se pare atât de banal astăzi (prețurile afișate în magazine pentru orice produs), era total de neimaginat cu 150 de ani în urmă. Lumea intra în băcănie sau în magazinul universal, se uita la marfă și întreba vânzătorul: Cât costă produsul acesta? Vanzatorul răspundea: „Cât oferi pe el?”. Prețul final era mereu rezultatul unei negocieri personalizate și putea diferi substantial în funcție de situația economică a cumpărătorului (bogat, sărac), și de cât timp avea de pierdut. Practica respectivă se întâlnește și astăzi în țările orientale.
Numai că Quakerii, o minoritate religioasă creștină din Noua Anglie, bazându-se pe învățăturile Bibliei, au considerat respectiva practică nedreaptă. „Dumnezeu nu caută la față omului și toți suntem egali în fața Lui”, motivau aceștia.
Doi negustori americani proveniți din familii de Quakeri, John Wannamaker și Rowland Hussey Macy au introdus în magazinele lor etichete cu prețurile produselor. Astfel, toți consumatorii, bogați sau săraci plăteau de acum încolo același preț, cunoscut de dinainte. Clienții puteau calcula un buget când mergeau la cumpărături, așa că au început să prefere magazinele cu prețul afișat.
Ca un efect secundar, nu se mai pierdea nici timp cu negocierile, așa că se puteau servi tot mai mulți clienți în timp mai scurt.
Încă o influență biblică așadar…să vedem când se vor sesiza progresiștii și vor cere încetarea practicii abuzive de afișarea a prețurilor, reminiscență a unei gândiri retrograde și capitaliste.
Capacitatea Bibliei de a modela gândirea oamenilor, de a influența societățile, de a transcende veacurile este uimitoare.
Profesorul canadian Jordan Peterson susține că supraviețuirea Bibliei este rezultatul unui proces de selecție similar cu cel de selecție naturală din teoria evoluției. Cu alte cuvinte, istoriile din VEchoul si Noul Testament au fost selectate, rafinate și transmise din generație în generație pentru că au fost mereu considerate izvor de înțelepciune și pline de semnificație. O explicație rațională, desigur, dar nu singura și nicidecum completă.
E cu atât mai misterioasă supraviețuirea Bibliei cu cât au existat timpuri când însăși biserica oficială a ținut-o departe de ochii laicilor. Abia de la Luther și Gutenberg încoace Biblia a putut deveni accesibilă tuturor. Nu mai vorbim de timpurile de persecuție explicită, din partea islamului sau regimurilor totalitare. Au existat mulți filozofi care au prezis dispariția ei, dar prezicerile lor nu s-au împlinit. Cu toate persecuțiile și impotrivirile, Biblia este cartea cea mai vândută și citită din lume, atât din zilele noastre cât și din toate timpurile.
Descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă (Qumran), a confirmat transmiterea cu fidelitate uluitoare a textelor Vechiului Testament de-a lungul a doua milenii. Miile de manuscrise datate din primele secole ale erei creștine, colectate din diferite locații ale imperiului roman demonstrează aceeași conservare exactă a textelor Noului Testament. (Nu există nici un alt document provenind din lumea antică mai bine atestat decât cărțile canonice ale Bibliei). Putem considera că textul pe care îl avem astăzi in Biblie este practic identic cu cel de acum 2000 de ani.
Care este secretul? Acum 2000 de ani, Iisus a făcut o simplă afirmație, care uimește cu atât mai mult cu cât anii trec, și care mi se pare mai puternică decât orice explicație rațională asupra conservării textului:
„Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece” (Matei 24.35).
Acum 2000 de ani, Iisus era sigur că învățăturile sale vor dăinui în veac. Cum putea sa fie atat de sigur? Ce autor din zilele noastre ar putea afirma ca scrierile sale vor supravietui macar 50 de ani?
Cei ce lupta astăzi pentru a distruge Biblia și influența ei în lume nu au nici o idee cu cine se lupta. Aceștia ar fi bine să asculte sfatul fariseului Gamaliel, care i-a sfătuit pe preoții iudei de pe vremea apostolilor: „Lăsați-i în pace pe oamenii aceștia. Dacă mișcarea aceasta vine de la oameni, se va nimici cu siguranță. Dar dacă vine de la Dumnezeu nu o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați contra lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 5.38-39).
Pentru că până acum nici profeția lui Iisus, nici mișcarea inițiată de El și nici Cartea Cărților nu a putut fi biruite de nici un om, fie el tiran, filozof sau miliardar. Inteleptul Gamaliel a înțeles de ce. Noi oare înțelegem?
