Peste câteva săptămâni vin alegerile europarlamentare (cu miză aparent destul de mică pentru România de azi), dar nu mult după aceea, vin alegerile care contează cel mai mult – prezidențialele din toamna, iar apoi localele pentru primari și apoi cele parlamentare la anul.
Sunt gata să votez cu un partid care odată ajuns la putere garantează 2000 de km de autostrada în următorii 4 ani și refacerea rețelei de cale ferată la standardele europene de azi.
Nu avem idee câți bani, oportunități de afaceri, locuri de muncă și turiști pierdem cu fiecare an în care infrastructura națională este sub-dezvoltată. Ca să nu mai vorbim de miile de victime produse de accidentele de circulație, și desigur, miile de romani care isi pierd speranțele și aleg exilul.
Dacă 500 km pe an vi se pare un obiectiv nerealist, e bine să știm că Statele Unite au construit 77,000 km în 35 de ani, iar China 33,000 km în 20 de ani. Bine, poate că am ales exemple proaste…dar un termen de comparatie este totuși binevenit.
Din cauza lipsei de infrastructură, Grupul Renault a decis să fabrice Dacia în Maroc, la Tangier, unde poate produce de trei ori mai ieftin, și de unde produsele finite se pot transporta mult mai ușor decât de la Mioveni, pe șosele înguste și proaste. Alte companii străine, care alminteri ar fi fost atrase de forța de muncă inteligentă românească, au preferat să se instaleze în alte părți datorită birocrației complicate, costurilor ridicate și timpului pierdut cu transportul mărfurilor și personalului.
O țară practic agrară acum 40 de ani, Spania are astăzi 17,000 km de autostradă, trenuri de mare viteză care leagă principalele orașe și implicit beneficiază de oportunități imense de dezvoltare. Faci 50 de minute cu trenul pe o distanță echivalentă cu București Brașov, sau 2 ore și 40 min de la București la Oradea.
La noi în schimb, mulți justifică lipsa autostrăzilor prin teoria conspirației: zice-se că nu ar fi bine să construim autostrăzi pentru a evita invazia rușilor! Orice scuză e bună ca să justifice incompetența și hoția.
Ai noștri guvernanți refuză sistematic propuneri de construcție de autostrăzi și căi ferate pe motiv de comisioane, niciodată suficiente ca sa le sature pofta de căpătuire. Iata ceea ce amană indefinit saltul spre prosperitate asteptat de 30 ani incoace – corupția, indiferența, lipsa de viziune.
Altă problema care încetinește dezvoltarea și dilată cantitatea de timp pierdut este birocrația și procedurile adminsitrative greoaie – ștampile, timbre, dosare cu șină, plimbarea de la un ghișeu la altul și de la o comisie la alta pentru lucruri care in Occident se rezolvă pe internet, din confortul de acasă, sau cel mult dintr-o singură vizită la un singur birou.
Sunt dispus să las deoparte etichetele ideologice pentru următorii 10 ani – nu mă interesează dacă partidul care o face se cheamă socialist, liberal, ecologist, umanist, animalist sau cum o fi. Numai să se angajeze să scoată România din epoca pre-modernă. Pierdem enorm, noi și copiii noștri, dacă nu ne asigurăm infrastructura care să ne facă funcționali și să ne branșeze la secolul 21. Pentru că eu, care aș vizita cu drag România de-a lungul si de-a latul, sunt iritat să fac 15 ore de la București la Oradea cu trenul, sau 7 ore cu mășînă între două mănăstiri din Moldova, depășind turme de oi și ocoling cu grijă gropile!
Culmea este ca toate aceste măsuri se gasesc deja într-un document elaborat în 2008 numit „Strategia Națională de Dezvoltare”! Atâta doar că după 2012 singura preocupare a celor ce au guvernat au fost șpaga și interesele partidului. Ne numărăm probabil printre rarele națiuni care își taie sistematic craca de sub picioare si care își neglijează proiectele naționale de dragul satisfacerii burtilor și buzunarelor unor lideri fără viziune.
Aștept deci să apară următoarea ofertă electorală: ” Un guvern condus de partidul XYZ se angajează ca în următorii 4 ani să execute punctele ABC din Strategia națională de dezvoltare”.
Orice alte teme fancy mi se par irelevante, pentru că aici se joacă supraviețuirea noastră ca națiune. Dacă rămânem subdezvoltați, daca ratam trenul civilizarii, o să fim tratați pe viitor ca o simplă colonie, o zona de tampon între diverse imperii, un poligon de incercare, chiar dacă ni se va permite să ne păstrăm tradițiile, printre care desigur, la loc de cinste este Sfânta Șpagă!
Votați dezvoltarea! O să avem timp destul să ne certam după aceea pe alte teme!